"Bolile mintale severe si perimenopauza

Autorii au analizat studii relevante si independente, folosind termeni de căutare, inclusiv menopauză*, perimenopauză*, HRT, depresie, anxietate, schizo*, psiho*, „bipolar afectiv”, hiperprolactină* în diferite combinații, folosind PubMed, Google Scholar și ReadCube Papers în ianuarie și februarie 2023, iar rezumatele au fost verificate pentru relevanță. Au fost acceptate doar articolele revizuite si confirmate de colegi. Referințele pentru informații de bază (de exemplu, ghiduri relevante) au fost incluse în mod specific în conformitate cu cunoștințele autorilor în domeniu.

Perimenopauza, menopauza și creierul

Menopauza apare atunci când menstruația încetează din cauza incetarii producerii de hormoni de catre ovare. Perimenopauza reprezintă un interval de timp variabil înainte de menopauză, când hormonii care sunt produși de ovare (estradiol, progesteron și testosteron) pot fi foarte fluctuanți și responsabili pentru multe simptome fizice și psihologice.

Vârsta medie a menopauzei în Marea Britanie este de 51 de ani, iar simptomele de perimenopauză sunt frecvent observate în timpul tranziției către aceastaincepand de la 40 de ani, deși pot apărea si mult mai devreme. La aceasta se adauga cazurile de menopauza chirurgicala

Simptomele psihologice care ar putea fi atribuite unei menopauze tipice includ anxietate, dispoziție scăzută, paranoia, anhedonie, iritabilitate, disociere, insomnie și sentimente de valoare de sine scăzută. Aceste simptome apar din cauza impactului modificărilor hormonale asupra creierului. Simptomele psihologice asociate cu menopauza pot fi suficient de severe pentru a ajunge la tulburări mintale inexistente anterior perioadei sau pot exacerba tulburările mintale preexistente subdiacente.

Estradiolul, progesteronul și testosteronul sunt hormoni importanți în funcționarea creierului, în special estradiolul. Estradiolul are un rol în modularea serotoninei, iar căile serotoninergice sunt considerate a fi implicate în baza neurobiologică a depresiei. Alte căi de neurotransmițători, inclusiv sulfatul de dehidroepiandrosteron și acidul gamma-aminobutiric (GABA), sunt, de asemenea, afectate de menopauză și se crede că sunt legate de schimbările de dispoziție.

În plus față de estradiol, nivelurile de testosteron total și liber scad odată cu vârsta, deseori începând de la mijlocul anilor de reproducere. Există dovezi că terapia transdermică cu testosteron oferă o îmbunătățire semnificativă a bunăstării psihologice precum și în tratamentul tulburării de dorință sexuală hipoactivă.

Receptorii de progesteron se găsesc, de asemenea, în creier, iar nivelurile reduse de progesteron, deși nu se vede că au un impact consistent asupra bunăstării psihologice, pot avea un impact asupra simptomologiei menopauzei, care altfel ar duce la o creștere a suferinței psihologice. Un exemplu în acest sens este înlocuirea cu progesteron care ameliorează insomnia; progesteronul este convertit în alopregnanolon în creier, ceea ce duce la efecte GABAergice în aval care au ca rezultat îmbunătățirea somnului.

Boală mintală severă preexistentă și perimenopauză

Fluctuațiile nivelului hormonal și eventuala scădere a nivelului de estrogen în timpul perimenopauzei reprezintă un factor de risc pentru simptomele psihologice nou aparute (inclusiv anxietate, dispoziție scăzută și ceață cerebrală, care sunt frecvent întâlnite în cursul normal al menopauzei). In aceasta perioada pot aparea și primele episoade de boală mintală, inclusiv episoade depresive și episoade psihotice.

Estradiolul este un neurosteroid puternic și tinde să fie „neuroprotector”: in etape ale vieții în care estradiolul este relativ scăzut (perimenstrual, postpartum, peri- și postmenopauză) sunt asociate cu creșteri ale episoadelor depresive și psihotice la femei.

În această lucrare, luăm în considerare în mare măsură ce se întâmplă cu pacienții cu boală mintală cronică preexistentă care pot fi expuși riscului de recidivă a simptomelor si la debutul rezistenței la tratament.

În Anglia și Țara Galilor, cele mai mari rate de sinucidere la femei este observata în grupul de vârstă 45-49 de ani (7,8 la 100 000 în 2021). Tendințe similare sunt observate în datele din Australia; aceasta a fost examinată și poate fi legată de simptomele asociate cu perienopauză.

Tulburare afectivă bipolară

Există dovezi limitate privind evoluția tulburării afective bipolare prin menopauză, dar dovezile preliminare sugerează că poate exista o creștere a ratei tulburărilor de dispoziție, cu tendință spre episoade depresive și creșteri ale iritabilității, hipomaniacale/ simptome maniacale și creșterea ciclismului raportate, de asemenea, în rapoartele de caz. Merită să luăm în considerare efectul insomniei asociate perimenopauzei ca factor mediator pentru această populație, deoarece cei cu bipolaritate sunt deosebit de sensibili.

Femeile care au avut episoade de tulburări afective asociate cu nașterea prezintă un risc deosebit de recidivă în perimenopauză, mai ales dacă aceasta este o menopauză abruptă, iatrogenă (indusa de medic).

Anxietatea

Simptomele de anxietate sunt adesea un semn distinctiv al perimenopauzei și sunt mai probabil să apară la cei cu un diagnostic preexistent sau sensibilitate la anxietate au fost neglijate.

Traume

Trecutul traumatizant este asociat cu o varietate de tulburări mintale ulterioare. Estrogenul poate juca un rol în modelul de vulnerabilitate la stres pentru ca moduleaza efectele traumei copilăriei, inclusiv sechelele fizice și psihologice de-a lungul vieții.

Neurodiversitatea

Există cercetări limitate în special în ceea ce privește evoluția neurodiversității prin menopauză. Persoanele cu tulburări din spectrul autist pot descoperi că provocarea de a naviga într-o lume neurotipică devine sporită la menopauză, cu sensibilități senzoriale crescute și mai multe provocări de comunicare și reglare emoțională, conducând uneori la stabilirea de noi diagnostice în perioada perimenopauză. Disfuncția executivă și alte probleme cognitive sunt raportate frecvent în timpul perimenopauzei; acestea care pot părea foarte asemănătoare cu constelația de simptome observate în tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) și, ca și ADHD, pot răspunde la stimulenți. Având în vedere suprapunerea, se poate presupune că cei cu ADHD preexistent pot experimenta o agravare a simptomelor ADHD cu perimenopauză și s-a demonstrat că persoanele cu ADHD comorbid sunt, de asemenea, mai vulnerabile la simptomele psihologice asociate perimenopauzei.

Riscuri pentru sănătatea fizică asociate cu boli mintale severe

Persoanele care trăiesc cu boli mintale sunt recunoscute ca având o speranță de viață redusă în comparație cu populația generală și se consideră că au un nivel mai rău de sănătate fizică, în special în ceea ce privește sistemul cardiovascular.

Bolile mintale complică, de asemenea, strategiile de prevenire și management al bolilor medicale. Există o varietate de factori despre care se consideră că afectează inegalitățile de sănătate cu care se confruntă cei cu boli mintale, inclusiv sărăcia și izolarea socială, accesul la asistență medicală, genetica, efectele secundare ale tratamentului și alegerile privind stilul de viață.

Implicațiile TSH asupra sănătății fizice

HRT s-a confruntat cu o o imagine negativă de presă în ultimii 20 de ani. Studiul controlat randomizat al WHI a condus la o scădere a prescripțiilor de HRT, deoarece clinicienii au simțit un nivel semnificativ de incertitudine cu privire la raportul riscuri/beneficii al prescrierii HRT. Cu toate acestea, rezultate mai liniștitoare în urma reanalizării datelor s-au tradus in faptul ca că beneficiile TSH pot fi apreciate mai ușor, fără îngrijorarea cu privire la cauzarea prejudiciului, dacă este prescrisă HRT adecvată.

Prin HRT adecvată, înțelegem TSH identică cu organismul, despre care știm că nu are risc tromboembolic venos și nu provoacă o creștere semnificativă a riscului de cancer de sân ar trebui considerată ca terapie de primă linie.

În rezumat, HRT identic cu organismul cuprinde estradiol transdermic, într-un plasture, gel sau spray, alături de capsule de progesteron micronizate pentru persoanele care au uter și necesită protecție endometrială. Un mijloc alternativ de a oferi protecție endometrială este steriletul Mirena. Alte adjuvante includ preparate cu hormoni vaginali (gen Ovestin) pentru simptomele genito-urinale ale menopauzei, care pot afecta indirect bunăstarea psihologică și testosteronul transdermic, sub formă de cremă sau gel, care în prezent nu este autorizat pentru utilizare. l

HRT ca potențial adjuvant al medicației psihotrope

HRT poate fi utilizată pentru a restabili nivelurile în scădere ale hormonilor în perimenopauză. Psihiatrii evaluează și tratează în mod regulat hipotiroidismul, recunoscându-l ca o afecțiune endocrinologică cu sechele psihologice importante care uneori provoacă sau în cel mai bun caz exacerbează boli mintale. Declinul hormonal din perimenopauza este mai răspândit decât hipotiroidismul și este imperativ ca acesta să fie luat în considerare și gestionat împreună cu planurile de tratament pentru boli mintale.

Pentru femeile care simt pentru prima oara starea de spirit scăzută asociată cu perimenopauză, HRT (estradiol și progestativ, dacă este necesar) este prima linie de tratament și nu există dovezi că antidepresivele sunt benefice.

Ghidurile actuale sunt de a trata depresia de perimenopauza ca pe orice alt episod depresiv. Cu toate acestea, se știe că persoanele aflate în pre- și postmenopauză nu răspund la inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei la fel de eficient ca alte persoanele din alte grupe demografice și ratele de întrerupere din cauza efectelor adverse sunt semnificative.

După cum sa discutat mai sus, există o corelație puternică între simptomele vasomotorii și simptomele de anxietate. Venlafaxina este autorizată pentru tratamentul simptomelor vasomotorii în perimenopauză, dar HRT s-a dovedit a fi mai eficientă.

De-a lungul vieții reproductive, se crede că estradiolul ridică pragul de vulnerabilitate la dezvoltarea simptomelor psihotice, fiind protector împotriva schizofreniei; Simptomele psihotice de referință s-au dovedit a fi cele mai severe în faza perimenstruală a ciclului, când nivelurile de estradiol sunt scăzute. Au existat raportări de cazuri de psihoză perimenopauză de nou-apariție care nu răspunde la antipsihotice, dar răspunde la HRT (estradiol și progestativ), fie ca agent unic sau ca adjuvant la antipsihotice.

La pacienții în perimenopauză cu schizofrenie cronică, estradiolul transdermic îmbunătățește simptomele psihotice și depresive. Un studiu comunitar al femeilor aflate în postmenopauză cu boli psihotice a constatat că cele care urmau TSH aveau mai puține simptome negative și aveau nevoie de mai putine medicamente psihiatrice.

Au existat foarte puține cercetări cu privire la rolul HRT în gestionarea tulburării afective bipolare în perioada perimenopauză, dar un mic studiu a constatat că femeile în perimenopauză cu un diagnostic preexistent de tulburare afectivă bipolară care nu au utilizat TSH au avut o agravare semnificativă a simptomelor tulburării afective bipolare în comparație cu cei care au utilizat TSH.

Hiperprolactinemie cu antipsihotice: o exacerbare iatrogenă (indusa de medicatie) a menopauzei?

Pacienții cu boli cronice tratați cu medicamente antipsihotice (și într-o măsură mai mică antidepresive) prezintă adesea hiperprolactinemie iatrogenă. Prolactina suprimă secreția hipotalamică a hormonului de eliberare a gonadotrofinelor, ceea ce duce la o suprimare a hormonului foliculostimulant (FSH) și a hormonului luteinizant și la suprimarea hormonilor sexuali (estradiol, progesteron și testosteron). Această stare iatrogenă hipo-estrogenică poate fi exacerbată de scăderea estradiolului secundar menopauzei (Fig. 1). De asemenea, poate fi greu de evaluat dacă un pacient cu oligomenoreoă este sau nu în perimenopauză atunci când prolactina este deja ridicată. Deși măsurarea hormonilor pentru diagnosticarea menopauzei nu este de obicei recomandată, în acest scenariu măsurarea FSH poate fi utilă, deoarece FSH crescut va da dovezi că pacienta poate fi atât perimenopauză, cât și hiperprolactinemică.

Cert este ca, indiferent de cauza, un pacient care incepe sa aiba tulburari ale ciclului menstrual va avea niveluri scăzute de estradiol și, după cum se discută mai jos, acest lucru are implicații negative pentru sănătatea fizică pe termen lung și, prin urmare, merită tratat, fie prin ajustări la medicamentele psihotrope, fie prin luarea în considerare a estrogenului ca adjuvant. Din acest motiv, este deosebit de important să discutăm despre ciclurile menstruale cu pacienții carora le prescriem antipsihotice și/sau care se apropie de menopauză și să lucrăm pentru a optimiza nivelul de estrogen pentru a proteja viitoarea sănătate fizică și psihică.

Concluzie

La pacienții în perimenopauză cu antecedente de boală mintală, există pericolul eclipsării diagnosticului și simptomele de perimenopauză să fie diagnosticate greșit ca o recidivă a unei boli mintale preexistente. Acest lucru poate duce la întârzieri în diagnosticare și tratament incorect.

Atunci când pacienții experimentează o recidivă a bolii mintale în perioada de perimenopauză, clinicienii deseori acordă prioritate tratamentului bolii mintale neluand în considerare simptomele de perimenopauză; am susține că această metodă reducționistă este incorecta și că tratarea perimenopauzei și a bolilor mintale în paralel poate duce la o recuperare mai rapidă și la rezultate mai bune pe termen lung. Discutarea simptomelor prin prisma perimenopauzei poate fi de ajutor pacienților în înțelegerea experiențelor lor, iar sfaturile privind stilul de viață pot ajuta cu simptomele, care vor avea un impact pozitiv asupra sănătății mentale și fizice; același lucru este valabil și pentru noile dificultăți de sănătate mintală legate de perimenopauză. Dacă nivelurile de estrogen sunt echilibrate cu HRT, este posibil ca pacienții să răspundă mai consecvent la medicamente, poate necesitând doze mai mici sau regimuri mai puțin complexe și, în cele din urmă, bucurându-se de rezultate mai bune pentru sănătatea fizică și mentală."

Nota: in limba engleza termenul "perimenopause" se traduce perimenopauza.

https://www.cambridge.org/core/journals/bjpsych-bulletin/article/severe-mental-illness-and-the-perimenopause/8D072AACBCD3C7888C173B36635C08C3

 Bufeurile nu sunt numai bufeuri.

Sursa: https://www.balance-menopause.com/menopause-library/my-story-hrt-improved-my-heart-health/

"Povestea mea: HRT și sănătatea inimii

Când Jill, în vârstă de 50 de ani, a suferit un tip rar de atac de cord în martie 2021, a fost surprinsă de cât de repede HRT a ameliorat simptomele cardiace debilitante.

„Am avut un atac de cord de disecție spontană a arterei coronare (SCAD) în martie 2021. Acest lucru se întâmplă atunci când peretele unei artere ale inimii se rupe sau vânătăi spontan, ceea ce provoacă un atac de cord.

Toată viața mea am lucrat în industria sănătății și fitness-ului ca instructor de fitness, antrenor personal, manager de studio de aerobic și terapeut fizic. Mănânc sănătos, merg la sală și mă bucur de alergări de 5K – am un stil de viață sănătos și fac toate lucrurile potrivite pentru a-mi susține sănătatea inimii. Nu beau, nu fumez și nu am hipertensiune arterială și nu am factori de risc cardiac.

Deci, de ce am ajuns să am un tip foarte rar de atac de cord?

Deși încă nu am toate răspunsurile, de atunci am aflat că pacientul mediu cu SCAD este de sex feminin și are vârsta de 44-53 de ani - perioada din viață în care multe femei experimentează simptomele perimenopauzei și menopauzei. Simptomele obișnuite ale menopauzei includ palpitații și dificultăți de respirație, indiferent dacă o persoană a avut sau nu un atac de cord SCAD, și am aflat că British Heart Foundation observă că angina microvasculară apare cel mai frecvent la femei în momentul menopauzei, între 45 de ani. și 55.

La fel ca mine, mulți pacienți cu SCAD continuă să aibă dureri în piept ciclice și alte simptome cardiace. Aveam „evenimente” cardiace acute în prima săptămână a fiecărei luni, împreună cu senzație de constricție în piept și respirație grea, dificilă, palpitații și „căldură” când mergeam la culcare în fiecare noapte. Aceste simptome sunt de obicei tratate cu medicamente cardiace care, în cazul meu, m-au făcut să mă simt și mai rău. Uneori, eram literalmente năucita de durere de mâini și genunchi și nu puteam să respir, în timp ce vederea mi se intuneca.

Am avut o durere în piept atât de severă, continuă după SCAD, încât eram hotărât să găsesc un tratament care să ajute. După ce am vizionat documentarul Davina McCall, „Sex, mituri și menopauză”, cercetările mele m-au condus la Dr Louise Newson. Am lucrat prin munți de studii și lucrări medicale și am scris pagini de note înainte de a realiza că bufeurile mele intense și simptomele cardiace ar putea fi legate. După o consultație la o clinică de menopauză, am descoperit că SCAD nu este o contraindicație pentru HRT, așa că am început un regim de HRT atent monitorizat – iar simptomele mele cardiace s-au oprit aproape imediat.

De când am început HRT, nu am deloc simptome cardiace și, în urma unei angiografii, mi s-a spus că inima mea este „frumoasă și sănătoasă”. Progesteronul micronizat mi-a atenuat complet durerea în piept, dar dacă opresc să iau Utrogestan mai mult de cinci zile, simptomele îmi revin. In cazul estrogenului imi revin simptomele daca opresc administrarea mai mult de doua saptamani.

Aș dori ca femeile și profesioniștii din domeniul sănătății să fie conștienți de faptul că astfel de simptome ar putea fi legate de hormoni, deoarece odată ce mergi pe „calea cardiacă” și vezi specialiști, nu sunt deloc interesați să se gândească la hormonii tăi din experiența mea. În principal, am avut simptome cardiace și bufeuri și nu multe dintre celelalte simptome de menopauză despre care ați citit.”

 Despre riscul de tromboembolism:

"Studiile care au comparat Terapia cu Estrogen orală și transdermică au demonstrat că estrogenul administrat transdermic are un efect redus sau deloc în creșterea substanțelor protrombotice și poate avea efecte benefice asupra markerilor proinflamatorii, inclusiv proteina C reactivă, peptida de activare a protrombinei și activitatea antitrombinei. De asemenea, spre deosebire de Terapia cu Estrogen orală, Terapia cu Estrogen transdermică poate avea, de asemenea, un efect supresor asupra activității antigenului activator al plasminogenului tisular și asupra activității inhibitorului activator al plasminogenului." Concluzie: - analizele de sange gen "profil trombofilie" sunt inutile marind pretul pe care femeile trebuie sa-l plateasca pentru substitutie. - riscul de tromboembolism nu este un motiv pentru a nu ti se prescrie substitutie hormonala daca doresti acest lucru. https://www.acog.org/clinical/clinical-guidance/committee-opinion/articles/2013/04/postmenopausal-estrogen-therapy-route-of-administration-and-risk-of-venous-thromboembolism

 Fibromul in primii doi ani postmenopauza creste ORICUM, indiferent daca facem sau nu substitutie hormonala.

Studiu pe 34 de femei cu fibrom uterin aflate la postmenopauza.

"Rezultate:

- Volumul fibromului a crescut semnificativ după 1 an, atât la utilizatorii de HRT, cât și la cei neutilizatori.

- Aceste creșteri au continuat până în al doilea an în mod semnificativ la utilizatorii de HRT, dar nu și la neutilizatori. Ulterior volumele au scăzut semnificativ în al treilea an la niveluri similare cu cele măsurate la momentul inițial în control.

- La utilizatorii de HRT, volumul fibromului a crescut semnificativ în al treilea an (față de valoarea inițială), dar a scăzut nesemnificativ în comparație cu al doilea an.

- la finalul celui de-al treilea an al studiului, una din 34 de femei care nu luau HRT a avut volumul fibromului crescut cu peste 25% fata de momentul zero al studiului.

- la finalul celui de-al treilea an al studiului, trei din 34 de femei care luau HRT au avut volumul fibromului crescut cu peste 25% fata de momentul zero al studiului.

Concluzii:

- HRT creste statistic volumul fibromului uterin.

- efectul maxim apare în primii 2 ani de utilizare.

- volumul fibromului începe să scadă în al treilea an atât la utilizatorii de HRT, cât și la cei neutilizatori

- din punct de vedere clinic, efectul crescut al HRT asupra fibromului uterin al femeilor aflate în postmenopauză nu trebuie exagerat, cel puțin în primii 3 ani de utilizare."

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12270580/

 Datele statistice, daca nu esti cat de cat in masura sa te uiti pe ele, pot sa fie interpretate diferit, in functie de interesul celui care scrie articolul. Mi-a placut acest medic care se vede ca la scoala de medicina a dat atentie si cursului de statistica.

"Un alt mod de a vedea numerele este faptul ca riscul de a NU dezvolta cancer ovarian in urma a 5 ani de tratament cu substitutie hormonala in menopauza este de 99.9%. Parca suna altfel, desi este exact acelasi lucru."

https://www.contraboli.ro/substitutia-hormonala-in-menopauza-si-riscul-de-cancer-ovarian/

 Daca suferiti de hemoragii puternice in perioada perimenopauzei pun partial traducerea din acest studiu stiintific, publicat de profesorul de endocrinologie J.C. Prior, de la University of British Columbia, and Vancouver Coastal Health Research. Institute, Vancouver, Canada V5Z 1M9. Scientific Director, Centre for Menstrual Cycle and Ovulation Research

"Din experiența mea, fluxul menstrual puternic apare în toate fazele perimenopauzei și este experimentat de aproximativ 25% dintre toate femeile de varsta mijlocie.

Desi abordarea ginecologică obișnuită a sângerărilor abundente este de a presupune fibroame sau alte patologii este mult mai probabil, totuși, ca fluxul intens să fie legat de fiziologia hormonală ovariană perturbată a perimenopauzei.

Prin urmare, pentru femeile aflate în perimenopauză, nu recomand biopsiile endometriale sau ecografiile sau screening-ul pentru tulburări de sângerare decât dacă cel puțin trei cicluri de terapie cu ibuprofen plus progesteron nu au îmbunătățit în mod important sângerarea anormală.

Toate dovezile, în special acest studiu clinic caz-control (Moen și colab., 2004)] sugerează cu tărie că nivelurile mai ridicate de estrogen și mai mici de progesteron tipice în perimenopauză cauzează fluxul puternic. Acest lucru sugerează că terapia cu progesteron oral, care stabilizează endometrul și, atunci când este administrat în cicluri lungi, îl subțiază, ar fi o terapie benefică.

Încep întotdeauna terapia cu un medicament antiinflamator nesteroidian, cum ar fi ibuprofenul care restabilește un echilibru normal al prostaglandinelor endometriale și astfel provoacă o scădere a hemoragiei cu 25-50% (Lethaby și colab., 2002) – cred că AINS ar trebui să fie luate în toate zilele cu flux intens de către femeile de toate vârstele. Pentru ibuprofen, doza este de 200 mg (cu alimente) la fiecare 4-6 ore în timpul zilei.

În plus față de ibuprofen, folosesc un tratament ciclic cu progesteron micronizat 300mg (Utrogestan) pentru toate femeile în perimenopauză cu cicluri neregulate și cu debut recent al fluxului intens. Aș continua ibuprofenul și progesteronul ciclic timp de cel puțin trei cicluri. Dacă, așa cum se întâmplă adesea, fluxul începe în timp ce cele 14 zile de terapie cu progesteron sunt încă în curs, se ia in continuare progesteron pana la finalizarea perioadei. Daca consderam ziua menstruatiei ziua 1, terapia cu progesteron se incepe in ziua 14 chiar dacă mai raman doar câteva zile in care nu luam progesteron în fiecare ciclu.

Pentru o femeie în perimenopauză care a avut un flux menstrual intens de luni de zile, pe lângă evaluarea și tratarea anemiei, voi începe de obicei tratamentul cu progesteron microniat oral (Utrogestan) cu ciclu lung - asta înseamnă că prescriu Utrogestan (300mg) pentru zilele de menstruatie 4-28, împreună cu ibuprofen, așa cum este descris mai sus.

Evolutia natrala a hemoragiilor puternice în perimenopauză este că se îmbunătățesc în timp, cu cât o femeie se apropie de menopauză.

Măsurile menționate mai sus pentru tratarea hemoragiei perimenopauzei au aproape întotdeauna succes – în practica mea, femeile în perimenopauză cu flux menstrual abundent sau hemoragii aproape niciodată nu au avut nevoie de ablație endometrială sau histerectomie.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3987489/

 Exemplu de PATRU pasi simpli, ieftini si eleganti de urmat pentru rezolvarea problemelor menopauzei in cazul in care doriti sa faceti substitutie hormonala:

Constientizare: ceea ce se numeste "managementul menopauzei", in sistemul medical existent in acest moment in Romania, este un vis la care trebuie renuntat urgent, in afara cazului in care nu sunteti un pacient de lux ori aveti un medic de familie ca-n povesti, ceea ce e alta poveste. Singuele capabile sa ne facem managementul menopauzei pe termen lung suntem noi, nimeni altcineva.

Deci:

• vizita la medic de familie si luat trimiteri la: endocrinologie, ginecologie, mamografie cu ecografie;
• vizita la endocrinolog - scan tiroida, prescriere analize de sange care atesta ca sunteti la menopauza (TSH, estrogen, progesteron, etc.); nu este nevoie sa-i spuneti acestui medic ca doriti substitutie hormonala.
• mamografie si ecografie unde vreti voi si gasiti convenabil; nicio clinica la care mergeti ulterior nu o sa va puna sa o repetati pentru ca este vorba de iradiere si n-au atata tupeu.
• vizita la un ginecolog bun, dotat cu aparate, deschis pentru substitutie hormonala- cu toate analizele, inclusiv cele de la endocrinologie (unde, daca nu aveti ceva grav la tiroida nu va mai duceti desi el o sa va spuna sa reveniti). Aici faceti o ecografie vaginala si un babespapanicolau (PAP). Daca totul este in regula, de la acesta consultatie ar trebui sa plecati cu reteta de substitutie hormonala.

Accesati lista de medici de la mesajul de bun venit sau de la "evidentiate" pentru a gasi cel mai apropiat medic de orasul in care locuiti.